VIDEO Harta meteorologică a lumii, dată peste cap

Un localnic din satul rusesc  Dolginino încearcă să stingă  flăcările incendiului  de vegetaţie izbucnit în zonă

Un localnic din satul rusesc Dolginino încearcă să stingă flăcările incendiului de vegetaţie izbucnit în zonă

Fenomene meteorologice violente, care până nu de mult constituiau o excepţie, devin o prezenţă „obişnuită„ în viaţa de zi cu zi. În faţa naturii dezlănţuite, autorităţile şi experţii îşi arată neputinţa. Europa, dar şi alte zone ale lumii se află sub influenţa unui haos climateric tot mai evident. Specialiştii caută explicaţii pentru manifestările ce au scăpat de sub control.

După ce au observat valul de intemperii ieşite din comun care, recent, au făcut ravagii în Europa Centrală şi de Est, cercetătorii de la Institutul de Biometeorologie din Florenţa (IBIMET) au ajuns la concluzia că este nevoie de găsirea şi utilizarea de noi termeni pentru a descrie şi a explica fenomenele tot mai violente ce lovesc continentul european, şi nu numai. „Spre exemplu, suntem nevoiţi în prezent să asociem termenul de «musonic» cu zone din Europa, ceea ce, până acum câţiva ani, era cu totul impropriu. Ei bine, în ultima perioadă, fenomenele meteo din centrul continentului au caracteristici similare cu dinamica musonilor”, explică Giampiero
Maracchi, directorul IBIMET.

Umiditatea provenind din Oceanul Atlantic, care se îndreaptă către Marea Mediterană unde găseşte aerul cald ce vine de la tropice, şi-a lărgit, în ultima perioadă, aria de răspândire şi se apropie chiar de Poli. Intervine astfel contrastul dintre aceste două fluxuri, dintre masa de aer cald din Africa şi curentul rece atlantic. Căldura provenind din Sahara poate ajunge acum până în regiuni de stepă (altădată „calme”) unde provoacă incendii de vegetaţie de nestăpânit, aşa cum se întâmplă în prezent în Rusia ori în Ucraina.

Intemperiile care au făcut ravagii anul acesta în ţări precum Polonia, Cehia, Germania şi România nu au mai avut o asemenea forţă de mai bine de 20 de ani încoace, fenomenul fiind legat de anomaliile termice constatate la scară globală. âestea au mai provocat ruperea unei bucăţi enorme (mai mare decât insula Manhattan) dintr-un gheţar din Groenlanda, precum şi inun­daţii devastatoare în Pakistan. Oficiali ai ONU apreciază că gravitatea crizei actuale din această ţară este mai mare decât cea provocată de valul tsunami în 2004.

Copii filipinezi, în mocirla creată de ploi masive şi de un incendiu care a devastat orăşelul Malabon

Morţi la datorie

Doi soldaţi ruşi şi-au găsit sfârşitul ieri (adăugându-se altor 40 de victime ale incendiilor), în timp ce încercau să stingă flăcările din apropierea complexului de la Sarov (unde se fabrică arme nucleare), aflat la circa 500 de kilometri est de Moscova, a anunţat Ministerul Apărării.

Din iunie, Rusia se confruntă cu cea mai crâncenă perioadă de caniculă şi de secetă, cu temperaturi ce ajung frecvent la 40 de grade. Mii de persoane au rămas pe drumuri, incendiile de vegetaţie nimicind sate întregi. Ieri, autorităţile au anunţat că, din cauza focarelor ameninţătoare, testele cu rachete Iskander şi cu alte tipuri de armament concepute la Kolomna (113 kilometri sud-est de Moscova) au fost suspendate. În prezent, mai multe instalaţii militare sunt afectate sau ameninţate de flăcări, iar autorităţile au recunoscut, la începutul lui august, că două baze ale armatei ruse au ars la 29 iulie.


Dramatic escape from Russian wildfire

Un nou Cernobîl

Cu o situaţie tragică se confruntă şi locuitorii din Moscova, „asediaţi” de valurile de fum provenite de la incendiile din apropiere. Poluarea este atât de mare, încât experţii estimează că nocivitatea particulelor inhalate de moscoviţi este echivalentă cu fumatul a 40 de ţigări pe zi.

Măştile sanitare au ajuns o raritate şi se vând la suprapreţ, iar localnicii încearcă să mai filtreze aerul irespirabil cu cearceafuri umede atârnate pe la ferestre. În prezent, incendiile acoperă în Rusia o suprafaţă mare cât două treimi din cea a României, ameninţând să joace rolul unui nou Cernobîl.

Flăcări şi-n Ucraina

Un incendiu de vegetaţie izbucnit în regiunea oraşului Kiev a ajuns să se întindă pe o suprafaţă de 12 hectare, a anunţat ieri Ministerul ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă. Focare au fost descoperite şi în alte districte, iar flăcările sunt greu de stins din cauza lipsei rezervoarelor de apă. Capitala Ucrainei este deja învăluită într-un strat subţire de smog.

Calamităţile lovesc lumea

15 milioane de pakistanezi au fost evacuaţi din calea apelor.
38 de morţi este bilanţul inundaţiilor din Polonia, Cehia şi Germania.
4.000 de locuinţe au rămas fără gaze naturale în Cehia.
50 de ruble (circa trei euro) costă o mască sanitară la Moscova.
10.000 de copii ruşi sunt trimişi în vacanţă în Bulgaria, pentru a scăpa de poluare.


ONU: „Dezastrele vor continua”

Ritmul dezastrelor naturale care afectează în prezent regiuni din toată lumea se va înteţi, afirmă experţi ai Organizaţiei Naţiunilor Unite, iar intensitatea acestora va creşte. Este vorba de o situaţie complet nouă, cauzată de efectele schimbărilor climaterice produse de acumularea în atmosferă a gazului poluant de seră, afirmă Omar Baddour, şeful biroului de date asupra climei al Agenţiei Meteorologice a ONU. Oficialul mai susţine că modul în care evoluează fenomenele violente meteo nu a mai fost observat până în prezent.

Turişti români prinşi în infernul din India

O româncă ar fi murit, prinsă în inundaţiile din regiunea Ladakh, din nordul Indiei, au declarat surse oficiale citate de „Times of India”. Un ofiţer al forţelor aeriene a declarat că trupul neînsufleţit al unei românce a rămas în Zanskar, în statul indian Jammu şi Kaşmir (nord), deoarece era mult prea descompus pentru a fi transportat cu elicopterul.

Alţi patru români au fost salvaţi

Forţele aeriene indiene au salvat luni 81 de turişti străini, între care patru români, din valea Zanskar, în nordul Indiei. „Majoritatea străinilor salvaţi erau alpinişti”, a declarat un ofiţer. Alte sute de turişti sunt încă blocaţi în diverse sectoare ale drumului Kargil-Leh (principalul oraş din regiune) – cei mai mulţi (peste 150), la mănăstirea Lamayero, între Leh şi Kargil. Armata le furnizează mâncare, apă şi adăposturi, însă abia peste două-trei zile vor fi transferaţi la Leh, au informat autorităţile.

Decesul româncei – încă neconfirmat

Ministerul român de Externe a confirmat că printre persoanele care au fost date iniţial dispărute au fost identificaţi patru cetăţeni români, dar că, în prezent, ei se află în oraşul Leh, sunt în afara oricărui pericol. „Autorităţile române sunt în măsură să le asigure sprijinul consular în caz de nevoie”, se mai arată în comunicatul MAE. În schimb, nu a fost confirmată oficial moartea româncei de care vorbeşte presa indiană. „Procedura de identificare a persoanelor decedate în urma inundaţiilor este în curs de desfăşurare, neexistând, deocamdată, confirmarea oficială că printre acestea se află şi cetăţeni români”, potrivit MAE.

Românii au fost sfătuiţi de MAE să evite deplasările în India, atât din cauza inundaţiilor, cât şi a riscului de atentate. Cei care ignoră avertismentele şi se deplasează în această zonă de risc „îşi asumă răspunderea şi vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii, având în vedere că posibilităţile de intervenţie a misiunii diplomatice în astfel de zone sunt reduse”, a subliniat Ministerul.

sursa: Adevarul.ro

Tags:

0 Comments

You can be the first one to leave a comment.

Leave a Comment