Vaticanul spune ca pot exista extraterestri

Seful observatorului astronomic al Vaticanului, iezuitul Gabriele Funes: „Putem crede concomitent ca exista Dumnezeu si extraterestri”. Contactat telefonic, parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei, a declarat pentru ZIUA Online ca, deocamdata, Biserica Ortodoxa Romana, nu comenteaza subiectul, urmand sa vina cu precizari la o data ulterioara.

Astronomul-sef al Vaticanului, Gabriel Funes, a explicat in cadrul unui interviu acordat publicatiei oficiale „Osservatore Romano” ca credinta in extraterestri nu are de ce sa ne limiteze credinta in Dumnezeu. Inaltul prelat a pus chiar problema „fraternitatii” cu extraterestri, creati tot de Dumnezeu si, probabil, „liberi de pacatul orginar”.

Gabriel Funes a mai spus ca religia crestina si credinta in Dumnezeu nu sint incompatibile nici cu teoria Big Bang-ului. El a facut aceste declaratii suprinzatoare in cadrul unui interviu acordat Osservatore Romano. Afirmatii similare ca substanta, dar enuntate cu mult mai multa precautie, au fost facute de curind si de alti prelati ai Vaticanului, precum Raimondo Spiazzi si Gino Concetti, noteaza publicatia Corriere della Serra.

De asemenea, fostul director al observatorului astronomic, George Coyne, a avut o pozitie asemanatoare. In 2006, Ratzinger insusi admitea posibilitatea existentei unor alte forme de viata.
Parintele Gabriel Funes (www.iezuiti.ro)
„E posibil sa crezi si in Dumnezeu, si in extraterestri. Se poate admite existenta unor alte forme de viata din alte lumi, mai evoluate decat a noastra, fara sa punem la indoiala credinta in creatie”, a afirmat seful Departamentului de Astronomie de la Vatican pentru Obsservatore Romano, adaugand ca unii dintre extraterestri ar putea fi chiar „liberi de pacatul originar”.

„Dupa cum exista mai multe rase de oameni tot asa cred ca pot exista si alte forme de viata, mai inteligente, create tot de Dumnezeu. Asta nu ne limiteaza credinta pentru ca noi nu putem limita libertatea de creatie a lui Dumnezeu”, a mai spus el. Inaltul prelat a pus chiar problema „fraternitatii” cu extraterestri.

„La fel cum consideram creaturile terestre ca fiindu-ne ”˜frati”™ sau ”˜surori”™, ce motive avem sa nu vorbim despre un ”˜frate extraterestru”™? Ar fi tot parte a creatiei”, a subliniat el.
Funes a explicat totodata ca „Biblia in sine nu este o carte de stiinta. De aceea nu ne putem astepta ca ea sa ne ofere raspunsuri stiintifice la probleme noastre”. In acest context, el a afirmat ca teoria Big Bangului este una dintre cele mai credibile explicatii despre cum a aparut lumea si ca aceasta explicatie nu trebuie negata de credinta.

Astronom argentinian, in varsta de 45 de ani, iezuitul Jose Gabriel Funes este director al Observatorului astronomic al Sfantului Scaun, din anul 2006. Numit de papa Benedict al XVI-lea, parintele Funes urmeaza iezuitului american George V. Coyne.
In anul 2002, fostul director al observatorului astronomic al Vaticanului, George Coyene, declara pentru Corriere della Sera ca studiile stiintifice privind posibilitatea existentei vietii inteligente pe alte planete nu se opun credintei crestine. „Pana in prezent, nu exista nici o dovada stiintifica a vietii extraterestre.

Totusi, adunam observatii care conduc spre aceasta posibilitate. Universul este atat de mare incat ar fi o nebunie sa spunem ca noi suntem exceptia. Dezbaterea este in desfasurare si complexa”, afirma Coyne, citat de catholica.ro.
„Daca m-as intalni cu o fiinta inteligenta dintr-o alta lume care mi-ar vorbi despre viata lor spirituala si mi-ar spune ca oamenii de pe planeta sa au fost de asemenea mantuiti de Dumnezeu prin trimiterea Unicului Sau Fiu, m-ar intreba cum este posibil ca acest Fiu Unic sa fie prezent in locuri diferite.

Astfel de ganduri constituie o mare provocare”, a spus prelatul.
Originile Observatorului Astronomic al Vaticanului le gasim in timpurile Papei Grigore al XII-lea. El a creat o comisie stiintifica insarcinata cu studierea elementelor necesare pentru reformarea calendarului liturgic care a avut loc in 1582. Observatorul are acum doua sedii.

Unul, la Castel Gandolfo, la 35 kilometri de Roma, serveste ca arhiva si biblioteca. Celalalt, Grupul de Cercetare Astronomica al Vaticanului din Tucson, Arizona, se afla amplasat in unul dintre cele mai importante centre astronomice din lume. (sursa)

Tags:

0 Comments

You can be the first one to leave a comment.

Leave a Comment